Te invitam sa explorezi zona

Muntii Fagaras

Muntii Fagaraşului reprezinta un masiv muntos care face parte din Carpatii Meridionali, şi în care se afla cel mai înalt vârf montan din România - vârful Moldoveanu. De la est la vest masoara aproximativ 70 de km iar de la nord la sud circa 45 km. Muntii Fagaraşului seamana cu o imensa coloana vertebrala orientata de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate catre nord şi, respectiv, sud. Culmile din partea nordica sunt cu mult mai scurte si mai abrupte decât cele din partea sudica, care sunt foarte lungi si domoale.

Transfagarasanul

Transfagarasanul, drumul care traverseaza muntii Fagaras (muntii cu cea mai mare altitudine din Romania, atingand inaltimea maxima in vf Moldoveanu – 2544m) uneste 2 mari regiuni, Muntenia de Ardeal. Insa, nu ne putem putem rezuma doar la atat, Transfagarasanul avand cea mai mare altitudine din Europa, si anume 2042 de metri (Caldarea Glaciara Balea), se intinde pe 2 benzi de circulatie cu o lungime de 92 de km, iar pe intregul drum sunt 27 de viaducte si poduri. Intre Capra si Balea Lac se afla cel mai mare tunel din tara (887m), care strabate muntele Paltinul. Fara indoiala, Soseaua Transfagarasan este cea mai inalta sosea din Romania si una dintre cele mai spectaculoase din Europa. Traversarea Transfagarasunului reuseste sa imbine adrenalina, provocata de drumul cu numeroase serpentine, cu fantasticul. Armonia diferentelor de nivel, asimetria locului si peisajul feeric, reusesc sa rupa de realitate orice fiinta, traind astfel cel mai frumos sentiment in natura. Printre obiectivele de atractie turistica putem enumera Lacul si Barajul Vidraru, Cetatea Poienari, Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.

Cartisoara - Schitul maicutelor iconare

In Muntii Fagarasului, o manastire martirizata in urma cu 250 de ani se reintoarce la viata si la cantec de clopote. La Manastirea Cartisoara ajungi anevoie. In fata ta, masivul muntilor Fagaras se desparte greu de iarna - alb, implacabil, de netrecut. In jur, nici tipenie de om. Fara turla aurie a bisericii care straluceste in desisul padurii, te-ai rataci. Urci poteca muntelui alaturi cu vantul si cu norii grei de pe cer, in vreme ce gandul te poarta in vremuri trecute, cand muntii forfoteau de calugari sihastri, ascunsi in scorburi si in bordeie, si care coborau iarna in sate, invatand copiii taranilor buchia cartii si pravila ortodoxa, la lumina chioara a lumanarilor de seu.

Manastirea Sambata

Aflata pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaraş, Manastirea Brancoveanu este renumita ca loc de reculegere, mangaiere şi intarire sufleteasca pentru credinciosii şi vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant. Ctitoria brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, stă adăpostită astăzi, ca şi odinioară, sub înaltele pridvoare de piatră ale Munţilor Făgăraş, acolo unde lanţul lor se întrerupe parcă într-o uriaşă "poartă de trecere către fraţii de dincolo de munţi". Descifrând cu pasul străbunele poteci dacice, daco-romane şi apoi româneşti, pe unde înaintaşii noştri şi-au trecut turmele, durerile şi bucuriile câte vor fi fost, de o parte şi de alta a Carpaţilor, poate chiar prin această mare trecătoare vor fi venit meşterii pe care Voievodul Martir Constantin Brâncoveanu i-a chemat să înalţe cunoscuta biserică din Făgăraş odată cu vestita ctitorie de la Sâmbăta de Sus, în vecinătatea palatului unde plănuise să se retragă cu întreaga familie. Tot pe aici au trecut călugării aducând cărţi tipărite în Ţara Românească, când românii din această parte a Carpaţilor erau forţaţi să-şi părăsească legea strămoşească.

Muzeul Badea Gheorghe Cartan

Muzeul a fost infiintat in anul 1968. Primele obiecte pentru muzeu au fost stranse incepand din 1960 de catre secretarul primariei si preotul local. Cladirea muzeului a fost donata de doamna Francu Silvia, fiica fostului preot Vulcan, cu destinatia expresa pentru amenajarea unui muzeu satesc care sa cuprinda si o camera destinata lui Badea Cartan. Muzeul cuprinde o colectie de icoane pe sticla ale pictorilor populari Matei si Timforea, icoane de Nicula, Fagaras si Tara Barsei, carti ramase de la Badea Cartan, gospodaria taraneasca de la mijlocul secolului al XIX-lea compusa din casa si sura, dotata cu mobilierul specific zonei si perioadei, o colectie de fotografii vechi reprezentand portul popular din secolele XIX si XX, lazi de zestre executate de mesteri locali in secolele XIX si XX, ceramica lucrata de mesteri olari din comuna.

Balea Cascada & Balea Lac

Lacul glaciar Balea, format in circ glaciar, este o adevarata minune a naturii, ce se intinde intre Defileul Oltului si Poalele Muntilor Piatra Craiului. Lacul Balea atinge o lungime de 360 metri, o latime de 240 metri si o adancime de 11 metri, fiind situat la o altitudine de 2034 metri. Incepand cu anul 1932, atat intreaga suprafata a lacului, cat si cca 180 hectare din jurul sau, au fost declarate rezervatie stiintifica. Trebuie amintit si ca in decursul anului 2006 in apropierea lacului, a fost construit primul hotel de gheata din Europa de Est. In functie de perioada anului, pe suprafata lacului se pot practica diverse activitati sportive. Si anume, in perioada verii se poate practica canotajul, iar pe parcursul iernii, cand apa ingheata, se poate patina, se joaca curling sau hokey.

Cascada Balea, o alta minunatie a naturii, este situata in Muntii Fagaras, reprezantand una dintre cele mai renumite cascade din Romania. Cascada Balea se situeaza la o altitudine de 1234 metri, iar apa curge de la o inaltime de 68 metri.


Pe parcusul iernii, de la Cascada se poate cobori cu schiurile.
Vara se poate ajunge cu masina, iar in restul perioadelor cu telecabina.

Pastravaria Albota

Aer curat de munte, susur de pârâu, pastravi, creasta Arpaselului si o liniste aparte. Toate acestea ti se dezvaluie la ALBOTA, sub muntii Fagaras, imediat ce ai trecut de satul Arpasu de Sus, la 55 km de Sibiu în drumul DN1 Sibiu » Brasov. Aici poti admira Valea Arpaselului cu Caldarea si Rezervatia Naturala, înconjurata în stânga de varful Albota si în dreapta de Buteanu (2507 m). Dar si lacurile pastravariei amenajate natural. Toate într-o imagine de neuitat!

 

Abatia cisterciana din Carta

Cârţa, fostă mănăstire cisterciană din Ţara Făgăraşului, actualmente biserică evanghelică a comunităţii locale germane, situată pe malul stâng al Oltului, între municipiile Sibiu şi Făgăraş, în imediata vecinătate a localităţilor de azi Cârţa şi Cârţişoara . Mănăstirea a fost fondată în anii 1205-1206 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, fiind desfiinţată la 27 februarie 1474 de regele Matei Corvin. Abaţia cisterciană Cârţa a deţinut un rol major in istoria politică, economică şi culturală a Transilvaniei medievale, cât şi introducerea dar şi în diseminarea artei gotice în spaţiul intracarpatic.